Nimic rău în asta. O fac și eu. Cam des și-mi place. Visez cel mai des atunci când merg pe stradă cu căștile în urechi . Ah, și la duș. Îmi fac planuri, îmi stabilesc obiective și-mi zic “de ăsta o să mă țin până la capăt”. Și nu se întâmplă așa.
Cam de câte planuri m-am lăsat până acum? Au fost multe. Câte s-au schimbat în timp? Tot cam atâtea.
Și? Care-i faza? Ideea nu e să vorbesc despre mine ci despre ce aș vrea să mai fac pe blog (în cazul în care nu o să mai evit ca nesimțita să-mi pun mâinile pe taste). Din când în când o să mai vin cu câte o chestiuță cu scop de hold on your dream. Nimic de genul inspiraționalo-motivațional-corporatis. Drăguț, amuzant și de cele mai multe ori colorat.
Uite-o pe prima: FOCUS!
Hai sa visam obiective mari in culori nemaivazute si sa le facem tapet. Functioneaza! Ajuta la implinirea visurilor. Trust me on this!
>:D<
Acum ca provocarea vine de la tine, ma gandesc numai la illustrator si photoshop. Wallpaper sa fie. Cu obiective mari. Cu paper texture si aer vintage
(si bufnite, poate)
“[...] Sunt un balcanic,
Iremediabil sunt pierdut,
Sunt un balcanic,
Nu termin ce am inceput [...]” (Holograf)
Si, daaaa, rinocerul ce vrea sa devina unicorn e cel mai tare tricou de pe Threadless